Strategii pentru pian şi orchestră

Actul fără sfârşit

Cele 3 ceasuri rele dintr-o zi de marţi 13.
11 români reprezentând fanii OTV stau la o masă plină de mici şi bere. Se aude o bătaie la uşă.

Boc: Boc, Boc, Boc.
Băsescu: Cine eşti tu, BocI, Boc II sau, cu voia Domnului Boc III?
Boc: Căpitane Catarg, engage?
Băsescu: Hai intră, că n-avem timp de joc de roluri. Iată strategia: Udrea, tu orice vei fi întrebată vorbeşti de grupurile de interese.
Udrea: Da, şefu, sunt domeniul meu de expertiză. Cum să mă îmbrac?
Băsescu: Mulat şi în auriu. Mulat pentru că îţi stă bine şi în auriu pentru că reprezinţi o gaşcă de aur. Şi eşti de aur. Şi porţi aur. Şi ai mult aur.
Boc: Dar eu? Eu sunt personajul principal acum! Eu!Eu!Eu!
Băsescu: Tu să vorbeşti de pensile de lux. Oriunde, oricând, în cât mai multe cuvinte. Pensiile LOR de lux.
Boc: OK, s-a făcut. O să editez perfect câteva fraze....
Băsescu: Flutur, tu care scrii cu oi ca nimeni altul. Tu să intri primul în scenă. Ai grijă să îţi iei două hostesse. Dă bine la telespectatori.
Flutur: O secundă...că acum nu mai am aripioare. Domnul conte mi le-a retezat.

Toată lumea este puţin şocată pentru că Boc s-a retras într-un colţ uitându-se fix către un scaun şi murmurând continuu "My precious, My precious...."

Băsescu: Boc, te pierzi în detalii! Focus! Aşa...unde rămăsesm...Videanu! Tu să zâmbeşti aşa ştrengăreşte cum te pricepi şi să zici că un primar al unei localităţi de 80.000 de locuitori nu se compară cu unul al unei localităţi de 380.000.
Videanu: Dar şefu...dacă mă întreabă ce ehipaj are o navă, ce răspund?
Băsescu: Vorbeşte de Arca lui Noe. Adică....scapă cine poate!

Scena se termină când nemţii invadează Bucureştiul. Sau nu?

EU, alegătorul

Sunt alegător de cursă lungă. Şi nu mă panichez când pentru prima oară în istoria postdecembristă pică un guvern prin moţiune de cenzură. Pentru că ştiu că este prima oară în 20 de ani când o majoritate fără precedent a unui guvern a permis o majoritate fără precedent a unei opoziţii la guvern. Aşa că nu mai vreau să mai aud că "mediul internaţional este cu ochii pe instabilitatea politică din România". Pentru că mediul internaţional a obosit, la fel ca şi mine, uitându-se la criza prelungită, nu la evenimentele de zilele astea. Faptul că a picat un guvern e un act de normalitate...mai ales în contextul crizei economice.

Sunt alegător raţional. Şi ştiu că discursurile politicienilor nu-mi sunt mie adresate, ci celor care aud doar cuvintele, nu şi mesajul. Şi, din păcate pentru clasa politică, cei care aud doar cuvintele sunt din ce în ce mai puţini....iar faptul că se bat pentru acest mic procent mă dezamăgeşte. Eu mă uit la televizor şi la cuvintele, şi la mesajele lor. Grupul lor ţintă probabil urmărea, în acelaşi interval orar, "Acces direct" în reluare sau Taraf TV.

Sunt alegător. Şi voi alege, ca de obicei, cel mai mic rău posibil. Cu speranţa că de data aceata cel mai mic rău posibil nu se va dovedi a fi cel mai mare.

Boc ne insultă inteligenţa

Guvernul Boc face boc boc. Nu o să cometez pe larg pentru că în acest moment nu am timp suficient. Un lucru vreau să comentez: ex-premierul a zis că guvernul a căzut pentru că a vrut să elimine pensiile parlamentarilor. Oare cât de proşti ne cred?? Să susţii cu seriozitate, în primul tău discurs după moţiune, că Parlamentarii cei răi au doborât acest guvern de haiduci pentru că le reducea privilegiile.

Serios..retorica asta ieftină e cam depăşită. Povestea cu cei 322 de zmei care voiau să-l suspende pe Făt Frumos a mai mers, dar cât jăratec cred ei că mai putem înghiţi şi de câte ori cred că ne pot resuscita cu apă vie şi apă moartă?

În momentul când îţi subestimezi poporul în halul ăsta e cazul să laşi oamenii în pace, să trăiască fericiţi până la adânci bătrâneţi...

A început campania electorală pentru alegerea primei doamne!

Primele doamne ne arată latura soft a campaniei electorale. Ele dau candidatului aura de "familist", atât de necesară pentru câştigarea inimii electoratului (pentru că raţiunea şi votul sunt deseori duşmani). Cum stau candidaţii la acest capitol?

Traian Băsescu
Are o armată de doamne. Şi, cu excepţia soţiei sale, o femeie discretă, fiicele şi protejatele sunt cel puţin la fel de vestite ca preşedintele. Dacă e să luăm de bună zicala "în spatele fiecărui bărbat puternic se află o femeie puternică", mă întreb cum poate fi catalogată Maria Băsescu. Din punctul meu de vedere e o femeie puternică pentru că e rezistentă şi răbdătoare. E şi asta o formă de putere. Însă nu mi se pare că are putere în adevăratul sens al cuvântului. Elena Udrea vine să suplinească acrastă lipsă de putere. În cazul ei s-ar aplica zicala de mai sus, cu o completare : "În spatele fiecărei femei puternice se află un bărbat care se uită la fundul ei".

Crin Antonescu
În faţa băbuţelor de la sate, Crin Antonescu avea un mare handicap comparativ cu contracandidaţii săi: nu era căsătorit. Trăiască însă alegerile! Legitimitatea unui viitor preşedinte vine şi dintr-o căsătorie legitimă, nu-i aşa? Altfel exista riscul să fie întrebat la confruntările electorale: "Domnule Antonescu, credeţi în Dumnezeu? Dacă da, de ce trăiţi în păcat?". Şi adio voturi rurale!. Din păcate nu pot estima cantitatea de putere deţinută de soţia sa. Nu am auzit-o de multe ori vorbind, dar în campania penrtu europarlamentare mi-a lăsat o impresie pozitivă. Oricum, sunt convinsă că va avea o perioadă plină de iniţiative legislative în PE. Iniţiative legislative care trebuie făcute publice...

Mircea Geoană
Am văzut-o de curând pe Mihaela Geonă la televizor, prezentând un proiect de anvergură al Crucii Roşii: "Banca de Alimente" (nu vreau să comentez aici dacă lasnsarea acestui proiect are sau nu legătură cu campania electorală...). Şi chiar mi-a plăcut de ea. Are siguranţa Danei Năstase, dar este mai puţin teatrală în comparaţie cu aceasta. Urmărind interviul mă gândeam: de ce nu candidează ea? Are carismă, are discurs. Mi se pare mult mai prezidenţiabilă decât soţul ei.

Alegerea e grea. Dintre candidaţi nu aş alege cu convingere pe niciunul, însă primele doamne mi se par mai interesante. Pe când un candidat femeie care să se desprindă puţin de imaginea lăsată de valul de doamne care au invadat politica în ultima vreme: fie vulgare, slab pregătite şi "cu gura mare", fie şterse şi puse în faţă doar ca să iasă la numărătoare....pentru că dă bine să ai câteva femei şi în faţă, nu numai în spate, nu-i aşa?

Restructurări majore la SC Parlament SRL

Breaking News:
Criza financiară a cauzat disponibilizări majore la gigantul SC Parlament SRL, întreprindere considerată până nu demult cel mai bun angajator din România.
CEO-ul întreprinderii, dl. Traian Băsescu, a declarat: "Presă de doi lei! Disponibilizările nu au nicio legătură cu criza! Motivele sunt doar estetice: un Parlament mai mic, evident, se asortează cu Guvernul."
Decizia a lăsat fără locuri de muncă peste 170 de persoane, care momentan trăiesc o dramă, deoarece, în condiţiile actuale, va fi foarte dificil să se reinsereze pe piaţa muncii. Vom reveni cu detalii la alegerile prezidenţiale.

Noul an şcolar în America

Şi mai interesante decât discursul (care este disponibil integral pe youtube) sunt reacţiile oamenilor, obişnuiţi să-şi exercite drepturile democratice:





Are rost să mai punem un video cu începutul anului şcolar în România ca să facem o comparaţie? Nu cred...Oricum, nota 10 pentru cei care au boicotat participarea politicienilor români la deschiderea anului şcolar. Decidenţii noştri nu ar fi vorbit despre responsabilitate, ca Obama. Ar fi spus "pe durata mandatului meu am făcut ....." sau "hă, hă. hă...nu mă întrebaţi de note, că eram un elev mediocru".

Americanii nu învaţă în şcoală unde este România pe hartă. Dar ştiu suficient de bine nu neapărat unde este America, ci unde trebuie să fie.

Ghicitoare: Cine e legată la ochi ca să nu o orbească lumina de studio?

Mama Justiţia naşte fecioare neprihănite pe bandă rulantă. Rodica Stănoiu nu a fost rasă pură. Dar Macovei , născută, nu făcută, din mamă drepturile omului şi tată ONG ne-a arătat ce înseamnă independenţa politică, neînfricarea şi, mai ales, ne-a arătat ce înseamnă lupta anti-corupţia-celorlalţi. Mai nou, o altă fiinţă divină (pe principiul "nu eu sunt di vină") păşeşte la braţ cu justiţia cea oarbă (care de ceva timp regretă că nu este şi puţin surdă). Doamna Pivniceru ne arată că îşi merită numele..pentru că în pivniţe sunt păstrate de obicei licorile divine precum ambrozia şi nectarul. Aveţi gijă: consumate în exces dăunează grav sănătăţii.

Oricum, mă bucur că peisajul media din România se îmbogăţeşte constant. Nu ştiu care este exact jobul doamnei Pivniceru (aşa sunt eu, un român ignorant), însă mă aştept în orice secundă să o văd în revista Ciao la rubrici precum "Bine îmbrăcate/Prost îmbrăcate" sau "Fetele la mare", pe aceeaşi pagină ca alte persoane cu titulatură bine definită, dar cu ocupaţii ambigue: Elena Udrea, Elena Băsecu şi, dacă vă era dor, Mioara Mantale.

Apropo: Centura de castitate e Vuitton sau Gucci?